Gradina verde fara daunatori. Cateva solutii bio

In ceea ce priveste fertilizarea, ingrasamintele organice, bio sunt de preferat deoarece sunt asimilate mai incet de plante, nu cresc salinitatea solului prin eliberarea de substante inutile si actioneaza pe termen mai lung fara sa aiba efecte negative asupra mediului. Este indicat sa folosim aceste metode si pentru ca, de multe ori, gradina este locul predilect de joaca al copiilor; prezenta unor substante chimice poate reprzenta un real pericol pentru acestia.

Exista mai multe metode de a fertiliza natural gradina printre care cele mai cunoscute sunt:

Compostul. Acesta se realizeaza din resturi vegetale din bucatarie (ex. coji de cartof, ceapa, varza si alte vegetale) sau alte resturi din gradina (frunze). Compostul se realizeaza prin amplasarea resturilor intr-o movila pentru o perioada determinata de timp si raspandirea acestuia, cand este gata, intr-o proportie de 2-4 kg pe metru patrat.  Compostul trebuie amenajat intr-o zona ferita, umbrita si se poate proteja cu o folie de plastic astfel incat substantele nutritive sa nu fie spalate de ploaie.  Materialul vegetal bolnav  sau buruienile nu trebuie adaugate, iar resturile vegetale ar trebui, pe cat posibil, maruntite pentru a accelera procesul. De obicei, compostul trebuie sa fie pastrat un interval de 7-8 luni inainte de a fi folosit si este recomandat sa fie lasat la macerat in timpul iernii. Intre straturile de vegetale se poate pune cate un strat de pamant de gradina de aproximativ 20 cm pentru accelerarea procesului si cresterea calitatii compostului.

Gunoiul de pasare. Trebuie sa fie putrezit. De asemenea este necesara o perioada de pastrare inainte de a fi raspandit pe teren.

Cenusa. Este obtinuta din arderea lemnelor, a diverselor materiale naturale si a plantelor. Aceasta se imprastie intr-un start foarte subtire si se aseaza sub brazda acolo unde este posibil.

Gipsul. Hraneste plantele si aduce un aport de calciu si sulf.

Faina de soia. Se obtine din uleiul de boabe de soia.

Gunoiul de grajd. Se aplica toamna dupa recoltare sau primavara inainte de a incepe lucrarile agricole. Este si mai eficient daca se aplica de 2 ori pe an.

Combaterea daunatorilor este la fel de importanta ca fertilizarea si se poate face in mod mecanic sau prin solutii biolgice si chimice.
Modul mecanic consta in amplasarea plaselor de protectie impotriva pasarilor, panzelor sau plaselor impotriva omizilor si musculitelor, gardurilor (pentru melci), impletiturilor de sarma sau a benzilor adezive. Un alt mod eficient, dar care necesita efort este capturarea daunatorilor sau pur si simplu spalarea sau eliminarea partilor afectate din planta.  Un alt mod, ceva mai modern, dar nu pe deplin testat cu toate formele de daunatori, este folosirea unui aparat cu ultrasunete.  

Solutiile biologice realizate din otravuri vegetale sau uleiuri minerale naturale precum si mijloacele chimice de protectie (fungicide, ierbicide, insecticide) sunt foarte populare, dar au dezavantajul de a fi toxice.

Exista totusi alternative naturale mai putin cunoscute, dar extrem de eficiente:

Otetul. Starpeste burenile tinere

Zaharul. Imprastiat pe sol langa radacinile planetlor va usca viermii.

Bicarbonatul de sodiu. Este un insecticid foarte puternic mai ales combinat cu ulei de masline sau zahar.

Usturoiul tine la distant insectele, la fel si ceapa.

Ceaiul de rubarba in combinatie cu emulsia de sapun combate insectele si melcii.

Indiferent de metodele alese, plantele de gradina trebuie ajutate sa creasca si protejate pentru a  se obtine o recolta cat mai buna.

Linkuri utile: planificarea anuala a gradinii , ingrasaminte pentru gradina , ingrasaminte naturale produse cu ajutorul ramelor

S-ar putea să îți placă

Iluminatul locuintei - un element de neglijat?

Sunt bateriile pentru baie si bucatarie ieftine o solutie pentru casa?

Cash sau imprumut? Cum iti cumperi electrocasnicele?

Dusurile Grohe Sena: design lucios pentru o baie moderna